13-Boli infectioase la porumbei

===PARAMIXOVIROZA produsă de un parami-xovirus serotip 1 (PMV-1)====
Sursele de infecţie sunt porumbeii bolnavi care prin secreţiile şi excre-ţiile lor contami-nează apa şi furajele (mediul înconjurător). Purtători pozitivi de virus pot fi păsările sălbatice, omul, aşternutul,etc. Porumbeii se contaminează pe cale aerogenă şi digestivă
Boala se manifestă necaracteristic. Iniţial debutează cu o uşoară rinită şi conjunctivită (cu lăcrimare), faringită.Porumbelul stă trist, apatic, are penele zburlite, apare diaree apoasă, chiar cu strii de sânge. Apare polidipsia (sete exagerată) şi anorexia (se reduce pofta de mâncare), apoi survin tulburările neurologice: contracţii ale muşchilor gâtului,tulburări de echilibru,opistotonus
(capul e dat pe spate) sau torticolis (capul e răsucit chiar până la 180 de grade),convulsii şi paralizii ale aripilor şi picioarelor (unii sau bilaterale).Pasărea nu se mai poate hrănii deoarece nu-şi poate coordona mişcărilor de prehensiune
Se produc şi tulburări de năpârlire (apar pene modificate).Porumbeii se deshidratează şi mor. Supravieţuitorii rămân taraţi, cu sechele nervoase.
Leziuni conges-tivo-hemoragice şi necrotice în orga-nele interne,spleno-megalie, congestii la nivelul encefalului.
De laborator (ex.virusologic) Atenţie la diag-nosticul diferen-ţiat faţă de salmoneloză, ornitoză, micoplasmoză, ascaridioză, coccidioză, intoxicaţii, etc.
Nu există un tratament curativ .
Preventiv se vor face vaccinări profilactice,la pui, începând cu vârsta de 30 zile cu vaccin viu AVIPESTISOTA urnat peste 2 săptămâni de vaccinarea cu vaccin inac-tivat PARAMIXOVACOL repetat semestrial toată viaţa porumbeilor (pentru doze şi tehnica de vaccinare vezi index) sau COLUMPOPARAMI - XOVAC sau COLUMBOPOLIVAC
===DIFTEROVARIOLA produsă de un pox-virus====
Sursele de infecţie : păsările bolnave sau trecute prin boală , care pot in – fecta apa, hrana , aşternutul. Boala poate fi transmisă de insectele hema-tofage (ţânţari, păduchi,căpuşe).
Tineretul e foarte sensibil Afectarea se realizează pe căi aerogene,digestive şi cutanate.
Boala poate evolua supraacut, acut şi suacut cu 3 tipuri de forme: cutanată (variolocă), mucoasă (difteroidă), şi mixtă (ambele forme).Iniţial apar leziuni roze care se transformă în noduli mici, localizate pe pleoape, în jurul nărilor, în general în zonele neacoperite cu pene ale corpului care se menţin până la 2-4 săptămâni urmate de descuamare şi vindecare (F.variolice). Forma difterică, se traduce prin aceleaşi leziuni, dar localizări la nivelul mucoaselor cu manifestări mult mai dramatice ce pot duce la moarte (prin asfixie datorită bucăţilor de epiteliu descuamat care ajung în glotă sau prin inaniţie, pasărea nemaiputându-se alimenta, nu poate înghiţii hrana).Forma difterică este cea mai dramatică. În forma mixtă se întâlnesc ambele forme.
Leziuni cutanate şi pe mucoase.
Leziunile cuta-nate sunt carac-teristice.Exame-nul histopatolo-gic va confirma prezenţa inclu – ziilor intracelu-lare (pe mucoasa respiratorie şi piele).Singurul mod de apărare al efectivelor îl constituie vacci-narea profilacti-că cu vaccinul viu ROMPOR-POX (pentru tehnica de vaccinare vezi index)
Practic nu există.
Se pot administra antibi-otice (Oxitetraciclină, Enrofloxarom, etc) în scopul prevenirii infecţii-lor bacteriene supraadău-gate, polivitamine( C.P.B, Vita B Complex, dar în special Vitamina AD3E). Leziunile difteroide vor fi pensulate zilnic cu Albastru de metilen. Se vor face dezinfecţii cu DECONTAMINOL, CATIOROM.
====ADENOVIROZA produsă de un adeno-virus tip 1 şi tip 2===
Transmiterea se face prin secreţiile şi excrementele păsărilor bolnave, prin contact direct sau prin contami-narea mediului înconjurător.
La tineret apare diaree, vomă, unele exemplare pot muri brusc. La adulţi, în special la porumbeii bătrâni, apare o stare proastă cu adinamie şi moarte. Frecvent se asociază ca infecţie supraadăugată E.coli (sindromul adeno-coli) rezultând de aici complicaţii ale tabloului clinic: diaree mult mai severă asociată cu vomă, deshidratare, ocazional tulburări respiratorii (dispnee). Totuşi rata mortalităţii este redusă şi mulţi porumbei îşi revin spontan, dar pierd “forma sportivă”.
Enterită, hepatită, nespecifice
Examen virusologic de laborator
Datorită asocierii frecvente cu E.coli, se pot administra antibiotice la care bacteria prezintă sensibilitate (după antibiogramă) asociate cu polivitamine. Se pot utiliza cu succes şi probioticele. Se vor face dezinfeţii repetate cu Decontaminol .Se vor trata toate bolile “secundare”(trichomonoză coccidiozele, micoplasmoză). Porumbeii nou achiziţionaţi vor fi ţinuţi în carantină profilactică.
===CIRCOVIROZA produsă de un circo virus===
Supranumită şi SIDA porumbeilor, deoarece afectează limfocitele distru-gându-le; pasărea devine imuno-deficitară şi asftel orice agent patogen va crea mari probleme Transmiterea se face prin secreţiile şi excrementele păsărilor bolnave, prin contact direct sau prin mediul înconjurător contaminat în prealabil . Păsările adulte se pare că sunt rezistente.
Sunt afectaţi în mod special puii tineri (între 6 luni şi 1 an) cu deshidratare, anorexie, adinamie apoi scurgeri verzui din cloacă şi moarte rapidă. Păsările trecute prin boală prezintă penele crescute anormal cu porţiuni distruse.
Enterită, hepatită, nespecifice
Examen viruso-logic de laborator
Datorită asocierii frecvente cu E.coli, se pot administra antibiotice la care bacteria prezintă sensibilitate (după antibiogramă) asociate cu polivitamine. Se pot utiliza cu succes şi probioticele. Se vor face dezinfeţii repetate cu Decontaminol .Se vor trata toate bolile “secundare”(trichomonoză coccidiozele,micoplasmoză) Porumbeii nou achiziţionaţi vor fi ţinuţi în carantină profilactică.
====CORIZA HERPETICĂ este produsă de un HERPES virus====
Sursele de infecţie sunt reprezentate de porumbei bol-navi care prin secreţii trasmit boa-la prin contact direct sau indirect (prin apă, furaj contaminat)păsările sănătoase. Boala e contactată mai uşor de păsările tinere infectate cu paraziţi (interni şi externi), suprasolicitate (oboseală excesivă)
Boala debutează printr-o congestie puternică a mucoaselor nazale, urmată de rinită iniţial seroasă apoi purulentă, se formează crust care astupă artificiile nazale provocând jenă în respiraţie, strănut. Aceste scurgeri pot pătrunde până la nivelul orofanrigelui unde formează false membrane, gălbui, neaderente, ce lasă după îndepărtare, mici focare de necroză: Apare şi conjunctivita complicată cu sinuzita. Infecţiile bacteriene supraadăugate pot afecta întregul aparat respirator cu manifestările de rigoare (traheită, aerosaculită).Poate apare şi hepatită acută.
Conjunctivite, hepatite, aerosaculite
Se precizează prin examene serologice sau izolarea de virus din secreţii nazale.
Nu există un tratament specific.
Se pot administra antibi-otice (Oxitetraciclină, Enrofloxarom, etc) în scopul prevenirii infecţii-lor bacteriene supraadău-gate, polivitamine (C.P.B, Vita B Complex, Rombiotim). Se vor face dezinfecţii cu DECONTAMINOL, CATIOROM.