Adapostul
Adapostul dupa cum bine sti este unul din lucrurile cele mai importante in sportul
columbofil, de multe ori te ajuta foarte mult sa ajungi campion sau te tine mereu un
anonim.
Omul gospodar intai isi face grajdiul si pe urma isi cumpara calul, asa spune un proverb
roamanesc si este exact la fel si cu porumbeii, dar bineinteles totul depinde de
posibilitatile crescatorului.
Totul incepe cu alegerea locului unde este asezat adapostul, orientare acestuia este in
general cu fata spre sud est, dar oricum fata crescatoriei trebuie ferita de vant si ziua
soarele sa poata patrunde inauntru. Nu toti crescatorii pot oferii porumbeilor aceleasi
conditii si acesti se pot creste foarte bine si cel mai des in podurile caselor.
Suprafata adaposturilor trebuie sa depinda de numarul de porumbei pe care vrem sa il
crestem, mai bine spus, trebuie sa fie proportionala cu efectivul de porumbei, pentru ca
acestia sa aiba destul spatiu, fara sa se deranzeje unii pe altii. Unii crescatori spun ca ar fi
bine ca fiecare pereche de porumbei sa beneficieze de 1 m.c. din volumul adapostului.
Fiecare crescator poate spune cand a atins numarul maxim de porumbei pe care ii poate
creste in adapost. Aglomerarea porumbeilor nu este de dorit si influenteaza mult starea de
sanatate. De altfel adapostul trebuie sa fie si bine iluminat si aerisit, dar fara ca in adapost
sa fie curenti de aer.
Adapostul poate fi construit din lemn sau caramida si ar fi bine daca podeaua nu ar fi din
beton deoarece in timpul iernii este foarte rece pentru porumbei si trebui construita in asa
fel incat sa fie usor de curatat si sa nu tina umezeala. Deasemenea se pot pune pe podea
gratare din plastic sau lemn pentru ca dejectiilesa sau boabele cazute pe jos, cad pe podea
prin aceste gratare si porumbeii sa nu poate ajunge la ele, fiind si mai usor de curatat.
Fiecare crescator isi construieste adapostul cum doreste, dar un adapost bun pentru a
concura in concursuri ar trebui sa aiba minim 3 compartimente: unul pentru porumbeii de
reproductie, unul pentru zburatori si altul pentru pui. Toate acestea nu trebuie sa fie
neaparat in acelas loc. Daca se zboara la vaduvie bineinteles mai trebuie un compartiment
si numarul lor poate fi oricat de mare.
De exemplu, eu am toate compartimentele sub acelas acoperis, iar adapostul are in fata
compartimentelor un hol. Puteam sa il construiesc si fara hol, dar m-am dupa ce am
vorbit cu profesorul meu in ale porumbeilor, si el avand deasemenea hol, crescatoriile
fiind la fel, am vazut ca asa este mai bine deoarece crescatoria are o singura intrare, un
singur sputnik si toti porumbeii intra pe acolo: maturi, pui, toti intra pe acolo si pe urma
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
de pe hol intra in compartimentele lor, fara a fi probleme sa greseasca intrarea sau sa nu
se invete la o alta intrare daca sunt mutati din compartimenutul de pui in cel de maturi.
Compartimentul de matca are in general boxele mai mari deoarece porumbeii cresc multi
pui si au nevoie de spatiu mai mare. Se pot pune si odihnitori. Unii crescatori spun ca
pentru asigurarea unor conditii cat mai bune pentru reproducere si dezvoltarea puilor, este
necesara o suprafata de 1 – 1,5 m² pentru fiecare boxa. Boxele trebuie dotate cu cuibare si
pot fi impartite cu un gratar in doua compartimente, astfel incat parintii care depun o
noua tura de oua sa nu fie deranjati de puii care nu au parasit cuibul.
Un model de boxa ar fi: 80 cm lungime / 40 cm latime / 50 cm inaltime, dar se poate si cu
boxe mai mici.
Comaprtimentul de reproductie deoarece porumbeii stau mai mult timp inchisi sau chiar
permanent poate fi dotat cu o voliera din plasa de sarma si astfel porumbeii pot iesi la aer
si cel mai important au parte de lumina soarelui care ajuta la o dezvoltare normala si la o
stare de sanatate buna.
Al doilea compartiment, pentru lotul de zbor, trebuie dotat cu boxe de dimensiuni mai
mici. Dupa parerea mea nu ar trebuii puse odihnitori in acest compartiment.
Compartimentul pentru pui are numai odihnitori care pot fi de mai multe feluri si intr-un
numar mai mare decat numarul puilor. Puii nu au nevoie la inceput de boxe, dar se pot
pune si boxe cu dimensiuni de aproximativ 20 x 20 cm (dupa parerea mea), dar pot fi si
mai mari. Cred ca boxele in comparimentul de pui sunt bune pentru ca ii ajuta de isi
dezvolte mai bine atasamentul fata de cuib decat odihnitorile.
Boxele porumbeilor pot fi prevazute cu gratare din lemn sau plastic sub care pot fi
asezate tavi care preiau dejectiile fiind usor de curatat.
In final, fiecare compartiment este dotat cu hranitori, vase pentru apa (adapatori) si vase
pentru substantele minerale.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Hranirea
Rezultatele unui porumbel sunt determinate de cativa factori importanti cum ar fi ca
trebuie sa aiba gene sau sange de bun zburator, trebuie sa fie intr-o stare de sanatate
foarte buna, trebuie sa aiba conditie fizica buna si nu in ultimul rand trebuie hranit
corespunzator.
Lucrurile nu se pot lua separat, numai respectate toate se pot obtine rezultate.
Orice organism are nevoie de hrana pentru a traii, a se dezvolta, a creste.
Porumbeii cer o hranire speciala in functie de eforturile depuse: antrenament, concursuri,
cresterea puilor, perioada rece, naparlire.
Sanatatea si capacitatea la efort a porumbeilor depind in mare parte de ce hrana vor
primii si in ce cantitate li se adminsitreaza.
Hrana porumbeilor contine substantele nutritive (glucide, lipide si proteine), dar pe langa
acestea trebuie neaparat sa contina si substantele minerale si vitaminele, combinate in
anumite cantitati care constiutie ratia de hrana.
Atat excesul de mancare cat si deficitul impreuna cu furaje alterate, mucegaite, sau cae nu
au fost protejate impotriva umiditatii sau rozatoarelor, pot dauna sanatatii porumbeilor
sau pot de multe ori sa produca boli.
Porumbeii consuma o cantitate de hrana egala cu 10% din greutatea corpului lor, deci
aproximativ 40g, de mai multe ori pe zi. De exemplu vara cand zilele sunt mai lungi si
porumbeii sunt supusi la eforturi mai mari hrana se administreaza de 3 ori pe zi si ar fi
bine la aceleasi ore in fiecare zi. Iarna cand nu mai sunt concursuri sau pui si zilele sunt
mai scurte, hrana se administreaza de 2 ori pe zi, sau unii crescatori recomanda chiar
numai odata pe zi. Bineinteles ca hrana trebuie sa fie potrivita pentru vremea rece de
afara.
Cateva exemple de ratii de mancare ari fi urmatoarele:
•in periaoada naparlirii: 25% porumb, 25% mazare, 25% grau 10% orz, 10% floare
soarelui., restul mei si canepa.
•in perioada rece se poate administra un amestec de 40% porumb, 40% orz, 20%
grau.
•in perioada cresterii puilor: 20% porumb, 20% grau, 20% mazare, 20% mei, restul
alte boabe mici.
In perioada concursurilor porumbeii se pot hranii pe zile incepand cu ziua de luni pana in
ziua angajarii in concurs cu ratii diferite cu o cantitate putin ridicata de porumb.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Fiecare crescator isi alcatuieste ratiile de macare cu considera mai bine.
Sa vedeam cum se impart boabele ce se administreaza porumbeilor.
Ele se impart in 3 categorii:
•cereale (porumb, grau, orz, ovaz, secara),
•oleaginoase (floarea-soarelui, rapita, canepa, in)
•leguminoase (mazare, mazariche, linte, soia).
Chiar daca consuma aceste boabe, porumbelul nu este 100% granivor, el mai mananca
verdeata, legume tocate marunt, paine zahar s.a.
In principiu o ratie bine echilibrata va cuprinde 40-50% cereale, 40-50% leguminoase si
restul de oleaginoase.
Cerealele constituie cea mai mare parte din ratie si contin cam 70% glucide, ~ 12%
proteine ~ 8% lipide si putin subsante minerale, dar cu cantitati apreciabile de vitamina E
si B.
Porumbul este foarte apreciat de porumbei si joaca un rol important in hranire, mai ales
in perioada concursurilor. Este bogat in proteine, hidrocarbonati si contine carotina, dar
presispune porumbeii la ingrasat. Dezvolta potentialul energetic al pasarii si musculatura.
Adminstrat porumbeilor de la matca in cantitate mare, el poate avea usor efect negativ
asupara puterii de fecundare. De preferat este porumbul cu bob mic si el fiind de mai
multe varietati alb, galben este recomandat sa ca toate sa se regaseasca in ratie.
Graul este o hrana excelenta, este bogat in materii proteice si este recomandat in perioada
concursurilor si cresterii puilor. Ajuta in perioada imperecherilor crescand dorinta
porumbeilor.
Orzul (orzoaica) nu le prea place porumbeilor, este o mancare temperanta, ajuta pasarile
obosite din concursuri, pentru jocul la vaduvie, se foloseste mai mult in lunile ianuariefebruarie,
porumbeii care manaca orz devin mai usori cu muchii bine dezvoltati. Eu cred
ca orzul nu are valoare mare nutritiva si se adminsitreaza in ratie in lunile de iarna, mai
ales cand porumbeii nu zboara afara deoarece fiind prezent in ratie, reduce consumul
altor boabe de carte porumbei si astfel previne o eventuala ingrasare a acestora.
Ovazul are cam aceleasi caracteristici ca si orzul si se administreaza la fel, avesta ajutand
la formarea unor pene de calitate, netede si unsuroase. Poate avea un efect de franare a
ouatului si in peroiada ouatului este bine sa fie redus.
Secara nu se prea administreaza porumbeilor decat foarte putin, vloarea sa nutritiva se
aprope de cea a graului, dar este mai redusa si poate provaoca indigestii deoarece la
uniditate, adica cand o mananca porumbelul se mareste in volum de 2-3 ori, oricum
contine destul de multe substante minerale.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Leguminoasele sunt bogate in proteine, pana la 40% si foarte putine grasimi, au mai
multe minerale decat cerealele.
Mazarea are o digestibilitate ridicata si poate intra in ratie pana la 20%. Este bogata in
substante minerale si favorizeaza dezvoltarea organismului, mareste rezistenta la eforturi
si reduce oboseala. Contine fier sulf, vitamina A si B si este buna sa se administreze
porumbeilor in perioada de crestere si in perioada naparlirii.
Mazarichea actioneaza asupra tesutului nervos. Trebuie introdusa in ratie in mod treptat,
saptamanal. Nu se recomanda in hrana porumbeilor tineri deoarece tineretul nu se
dezvolta corespunzator si cauzeaza probleme intestinale.
Soia se administreaza iarna in cantitati destul de mici, iar daca se administreaza prea mult
ea produce tulburari care se manifesta prin schiopaturi, ingreunarea zborului, porumbeii
nu mai pot merge.
Lintea contine o cantitate ridicata de proteine si minerale, este data porumbeilor in
cantitate mica ~5% si ajuta foarte mult porumbeii obosti pentru a-si recapata puterea.
Oleaginoasele au un continut crescut de lipide si proteine, se recomanda foarte mult in
perioada naparlirii deoarece stimuleaza cresterea penelor. Deasemenea stimuleza ouatul
si maresc procentul de fecundatie. Pot intra in ratie 5-10% , dar in exces pot provoca
tulburari ale organismului.
Floarea soarelui contine multe proteine si ulei, este foarte apreciata de porumbei, dar
este mai putin favorabila in cresterea penelor, asa ca in aceasta perioada poate intra in
ratie cam 5%.
Rapita este de asemenea apreciata de porumbei, este bogata in calciu, magneziu,
albumina si substante grase. Contine o cantitate mare de sulf care ajuta foarte mult in
timpul naparlirii la dezvoltarea penelor. Are un efect foarte bun si ajuta mult daca este
data in cantitati moderate, adica se poate administra pana la 10% din ratia zilnica si nu
afecteaza ficatul.
Canepa este apreciata de porumbei, dar trebuie administrata in cantitate mica pentru ca
altfel epuizeaza porumbelul decat il ajuta., deoarece actioneaza asupra sistemului nervos.
Unii crescatori o folosesc intr-un amestec cu hrana minerala. Este foarte buna in timpul
naparlirii, inainte de imperecheri, in jocul la vaduvie si concursurile de viteza.
Inul este foarte bun i perioada naparlirii, are un efect linistitor si se administreaza in
cantitate mica ~ 5-10%, in abuzul de seminte apar probleme ale ficatului.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Sanatatea
In continuare o sa spun cateva cuvinte despre cele mai intalnite boli ale porumbeilor
Diftero-variola
Diftero-variola sau variola mai pe scurt este o boala infecto-contagioasa care evolueaza
acut, caracterizata prin aparitia unor noduli specifici la nivelul pielii, in forma cutanata si
la nivelul mucoaselor in forma difteroida.
Sursele de infectie sunt pasarile bolnave sau trecute prin boala, hrana infectata, apa,
adapost, etc. Virusul variole poate ramene virulent pana la 5-6 ani in unele conditi.
Sunt afectate in special pasarile tinere, mai ales puii din cuib la care boala poate face
multe pierderi. Se imbolnavesc si adultii, dar fac forme usoare si cateodata boala se
instaleaza fara simptome.
Porumbeii se imbolnavesc in special toamna pe timp rece si umed.
Variola nu pune probleme in crescatoriile care au o stare de intretinere buna, igena si
hrana rationala, se instaleaza doar o forma usoara cutanata fara pierderi, iar in crecatoriile
cu conditii mai slabe de intretinere, porumbeii se imbolnavesc destul de grav si multi pot
murii.
Evolutia bolii poate fi supraacuta, acuta, cazuri in care pasarile mor in cel mult 7 zile de
la contaminare si o forma subacuta de care porumbeii se vindeca in cele mai multe cazuri
si care se poate manifesta sub trei forme: cutanata (variolica), mucoasa (difteroida) si
mixta.
In forma variolica apar mici noduli pe pleoapa, in jurul narilor, in jurul orificiului
cloacal, la comisurile ciocului, pe picioare si se pot extinde si in alte parti ale corpului. In
cele ma dese cazuri aceasta forma evolueaza fara sa afecteze starea generala, porumbeii is
revin in 1-4 saptamani.
In forma difteroida apar leziuni pe mucoase ...un fel de mici besici galbene cu lichid in
interior din cauza ca mucoasa se inflameaza si se pot localiza la comisurile ciocului, pe
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
limba, pe mucoasa traheala, nazala etc. Este forma mai grava a bolii, care poate evolua si
complica foarte usor si se poate confunda cu alte boli.
In forma cutanata diagnosticul se pune usor, dar in cazul formei difteroide este mai greu
si cel mai bine ar fi un examen de laborator.
Ca si tratament in timpul balii se poate adminsistra albastru de metilen 1 ml la 4 L de
apa, si deasemeanea in forma cutanata se pot rupe crusete nodulilor si se aplica peste o
solutie pe baza de iod. Antibioticele nu au efect asupra virusului.
Cel mai bine ar fi ca boala sa nu apara in crescatorie si sa se ia toate masurile de
prevenire a ei: conditii de igiena bune in adapost, hrana bine echilibrata, aerisire, fara
umiditate, carantina pentru pasarile noi si cel mai bine ar fi ca pasarile sa fie vaccinate
impotriva bolii.
Trichomonoza (tricomonoza)
La aceasta boala sunt expusi mai ales puii din cuiburi, pana la cei pana la 3 luni de zile.,
dar se imbolnavesc si porumbeii maturi.
Multi porumbei sunt purtatori ai bolii chiar daca nu prezinta semne de boala, boala
neafectandu-i si ei pot sa isi dezvolte un fel de imunitate la boala, dar transmit boala
foarte repede celorlalti sanatosi, mai ales celor netrecuti prin boala. Poate aparea si la cei
cu oarecare imunitate daca sunt tinuti in conditii rele, daca sunt supusi la eforturi sau daca
apare o alta boala care slabeste organismul.
Se poate intampla ca puii din cuib sa se imbolnaveasca, dar maturii sa nu prezinte semne
de boala, asta din cauza ca au imunitate, dar se vede ca puii se imbolnavesc.
Boala poate evolua acut sau cronic, adica mai o forma mai grea si rapida si una mai
usoara.
Forma acuta se intaleste la pui mai des si se exprima prin tristete, lipsa poftei de
mancare, somnolenta, poate aparea diarea de multe ori, puii slabesc si mor in 8-10 zile.
Forma cronica se intaneste la adulti si evolueaza in timp.
Boala are doua localizari, una ar fi la nivelul ciocului, si una pe organele interne.
In primul caz, daca se deschide ciocul se pot observa depozite alb-galbui, un fel de
“malai” de diferite marimi, depinde in ce stadiu este boala. Acestea daca se rup, mucoasa
ramene curata in cele mai fericite cazuri, fara leziuni. Daca boala este putin mai avansata,
cand acestea se rup apare sangerare.
In localizarea pe organele interne nu se prea vede existenta bolii, poate doar sa apara
diaree, boala se localizeaza cel mai des pe ficat, se poate vedea daca porumbelul se
sacrifica.
Diagnosticul: semnele directe mai ales ale puilor, indica foarte bine diagnosticul, dar la
maturi, mai rar la pui, ar trebui sa se faca un diagnostic diferential fata de alte boli cum ar
fi diftero-variola sau candidoza.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Ca si masuri de prevenire a aparitiei bolii, in crescatorie, trebuie introdusi doar porumbei
sanatosi, controale periodice, evitarea supraaglomerarii, curatenie, dezinfectie.
Ca si tratament, se gasesc foarte multe produse, nu vreau sa dau nici o indicatie, doar pot
sa spun ca se pot folosi medicamente pe baza de metronidazol, bineinteles si multe altele.
Este bine ca porumbeii sa fie tratati ce cel putin 2 ori pe an primavara si toamna.
Micoplasmoza
Boala apare foare usor, dar de cele mai multe ori nu pune mari probleme crescatorilor.
Se caracterizeaza printr-o respiratie greoaie, zgomotoasa si de cele mai multe ori este
insotita de sucrgere nazala.
Sursele de infectie: dupa parerea unor autori, toti porumbeii sunt purtatori ai acestei boli.
Contaminarea se face prin secretii nazale, si prin excrementele care se usuca, se
transfoma in praf si sunt inhalate de porumbei; prin apa si furajele contaminate. Daca in
timp ce scot pui, porumbeii sunt purtori ai bolii, puii se vor contamina de catre parinti
cand vor fi hraniti cu laptele de gusa, sau chiar ouale pot fi contaminate. Oricum,
purtatorii bolii nu manifesta semnele de boala.
Imbolnavirea porumbeilor, se declansaza sub influenta unor factori favorizanti, cum ar fi
adaposturile prost aerisite sau suprapopulate cu umiditate crescuta; hranire din care
lipsesc vitaminele si mineralele.
Contaminarea se poate face si in perioada concursurilor in custile de transport
nedezinfectate.
La tineret micoplasmoza evolueaza acut, septicemic, in timp ce la adulti evolutia este
cronica, dar sub infuenta unor factori favorizanti poate evolua si acut.
Semnele bolii: porumbeii prezinta o respiratie zgomotoasa, chiar sforaitoare, tin ciocul
deschis si prezinta o secretie nazala sero-mucoasa la incept, gri-murdara, sunt abatuti, pot
avea pleoapele umflate, mananca si zboara putin, slabesc, iar masa musculare scade.
Mortalitatea este redusa.
Masuri de prevenire: se acorda o importanta deosebita conditiilor de igiena din adapost,
din voliera si din mijloacele de transport. Se face cat mai des curatenie, dezinfectie, o
buna aerisire si se evita supraaglomerarea. Se evita folosirea pentru incubat a oualelor ce
provin din crescatorii contaminate cu aceasta boala.
Tratamentul: se face cu antibiotice: spectam, eritromicina, tylosin, ampicilina,
streptomicina, tetraciclina sau cu substante chimioterapice: enrofloxacina
Ar fi bine ca tratamentul sa se faca la recomandarea medicului veterinar.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Coccidioza
Coccidioza este o boala a intestinului suntire foarte des intalnita la porumbeii din intreaga
lume. Coccidiile isi au habitatul in intestinul subtire al porumbeilor.
Patogeneza: ca si trichomonadele, coccidiile sunt cele mai raspandite protozoare la
porumbei si sunt reprezentate de doua specii: E. labbeana si E. columbarum. Ambele
specii afecteaza numai porumbeii. Se prezinta sub forma de ouachisti care devin
infectanti numai dupa ce s-au maturat in mediul exterior.
Simptome: dupa ingestia ouachistilor, porumbeii dezvolta leziuni in peretele intestinal si
in decurs de 4-7 zile incep sa excrete ouachisti.
Boala poate evolua sub doua forme:
Forma asimptomatica sau subclinica, care este si cea mai frecventa, in care porumbeii
ingera cantitati mici de ouachisti si reusesc sa se imunizeze. In acest fel se creeaza un
echilibru intre gazda si parazit;
Forma acuta, cand porumbeii ingera cantitati mari de ouachisti si evolutia bolii devine
grava prin interventia si a altor factori de stres. Porumbeii slabesc, fac diaree mucoapoasa
de culoare gri sau sangvinolenta, inapetenta, sete, penaj mat, fara luciu cu aspect
murdar.
Diagnostic: in coccidioza diagnosticul se stabileste prin examen microscopica al probelor
de fecale preparate prin metoda flotatiei.
Tratament: in forma asimptomatica, porumbeii nu se trateaza.
In forma acuta de coccidioza porumbeii se pot trata cu Coccistop C – 1 comprimat la
adulti si 1/2 comprimat ca tineret, 2 zile consecutiv, 3 zile pauza si apoi inca 2 zile sau cu
Coccistop S – in apa de baut, 15 ml la 11 L apa timp de 2 zile, 5 zile pauza si apoi inca 2
zile tratament.
(*Nota – aceste produse pentru tratament le-am folosit eu, nu zic ca trebuie folosite sau
ca sunt singurele sau cele mai bune; nu sunt postate in scop comercial)
Salmoneloza
Este o boala infectioasa, transmisibila, produsa de bacterii numite salmonele, care ataca
porumbeii, gainile, ratele, bovinele, porcii precum si omul.
Sursele de infectie: porumbeii bolnavi sau purtatori, alte pasari domestice, mamifere
(chiar si rozatoare), care elimina germenii prin excremente si care pot contamina apa
furajele, etc.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Boala evolueaza acut, de regula, la puii din cuib, moartea survenind foarte repede.
Asemenea evolutie boala poate avea si la puii mai batrani, chiar si la adulti. La adulti
boala evolueaza lent, asimptomatic sau cu semne de boala sterse.
Forme de manifestare:
Forma intestinala (de enterita): exprimata printr-o diaree apoasa sau mucoasa, urat
mirositoare de culoare galbuie sau verzuie. Penele din jurul cloacei, ca si coada sunt
murdarite cu fecale. Pasarile sunt triste, cu penele zbarlite, fara pofta de mancare, sete
pronuntata, slabesc mult, moartea survine foarte repede (cateva ore chiar la puii mici) sau
in 4-6 zile din cauza epuizarii.
Forma articulara: manifestata prin mici umflaturi calde, dureroase la nivelul unor
articulatii, pareze la picioare sau aripi, degete, cot, etc. Pasarea schioapata, nu se sprijina
in piciorul bolnav, daca este afectat cotul, aripa atarna, pasarea nu mai poate zbura.
Forma nervoasa: manifestata prin tulburari de echilibru, pasarea bolnava se clatina, tine
gatul si capul pe spate sau lateral si apare uneori paralizia unor membre.
Forma mixta: cuprinde simptome descrise in celelalte forme
Forma cronica: are o evolutie lenta, cronica, se intalneste mai mult la adulti care au o
rezistenta mai mare la boala. Porumbeii bolnavi nu au pofta de zbor, uneori nu pot sa isi
ia aborul, schioapata sau in timpul naparlirii pot pierde cateva pene cu sange. Boala poate
produce tulburari de reproductie: masculi sterili sau femele care fac oua cu aspect
schimbat: culoare diferita, coaja moale etc. Subiectii la care boala trece neobservata, sunt
purtatori ai bolii.
Tratamentul: se face cu antibiotice (gentamicina, oxitetraciclina etc.) la care se adauga
drojdie de bere si vitamine. In apa se poate pune albastru de metilen, 1 ml la 4-5 l apa.
*Nota – toate medicamentele sunt folosite ca si exemplu, dar tratamentele nu se rezuma
neaparat la acestea. Se gasesc produse in comert specifice fiecarei boli. Ceea ce am
incerca sa evidentiez prin descrierile bolii, sunt simtomele pentru a fi cat mai sigur de
prezenta bolii. Fiecare cititor al ghidului foloseste indicatiile pe propria raspundere.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Reproductia
Fiecare crescator vrea sa gaseasca un sistem de reproducere care sa il ajute sa obtina cati
mai multi porumbei campioni. Pentru acest lucru fiecare apeleaza la cunostinte legate de
gentica sau cunostinte practice.
La prima vedere pare foarte simplu, dar defapt categoric nu este. O sa sarim peste partea
de genetica si o sa vorbim despre reproducerea porumbeilor dupa caracterele lor.
Am auzit de foarte multe ori vorbindu-se la porumbei despre vitalitate. Prin vitalitate
putem intelege un fel de putere de viata a porumbeilor, puterea si capacitatea de a
supravietuii, mai bine ceea ce vezi cand te uiti la un porumbel si il vezi intr-o forma
foarte buna, il vezi ca ii place sa zboare ca este motivat, ca se vede pe el ca este puternic,
ca are vitalitate.
Dupa parerea mea trebuie sa se urmareasca unele aspecte la un porumbel: tremuratul
(“nervozitatea”) + musculatura balon + refacere rapida
Bineinteles ca sunt indivizi mai putini vitali care prin selectie vor fi eliminati.
Vitalitatea este cea care separa un bun zbuirator de un porumbel mediocru si care este de
3 tipuri:
- vitalitate obtinuta prin consangvinare
- vitalitate obtinuta prin incrucisare
- vitalitate temporara care este data de forma soprtiva a porumbelului de moment
Reproducerea porumbeilor in consangvinitate, chiar incest (se imperecheaza porumbei cu
grade de rudenie foarte apropiate), bineinteles a porumbeilor buni, cu rezultate, timp de
cateva generatii, impreuna cu cunostinte bine stapanite de crescator si o selectie buna,
duce la o stabilitate mult mai buna a bagajului genetic, adica porumbeii rezultati au
caracterele care s-au dorit sa se obtina foarte bine evidentiate. Mai sunt exemplare care
nu corespund, dar care se elimina prin selectie.
Acesta este motivul pentru care sunt asa de apreciate rasele care sunt crescute timp foarte
indelungat in consangvinitate foarte stransa, si sunt exemple de crescatori care au creat
astfel de rase.
Bineinteles ca sunt si porumbeii obnuti prin incrucisari, adica parinti si bunicii nu au nici
un grad de rudenie, care nu sunt cu nimic mai prejos prin rezultatele obtinute. Si aici sunt
foarte multi crescatori care au folosit imperecherile incrucisate si au obtinut la fel de
multi porumbei campioni.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Bineinteles ca din ambele grupuri se afla multi porumbei fara valoare, iar vitalitatea este
cel mai important lucru care conteaza in selectia porumbeilor, dar caracteristicile
vitalitatii nu pot fi vazute si un rol foarte important in selectie il are cosul. Chiar daca el
are un rol important care se apropie de o asa numita selectie naturala, are si cateva
neajunsuri, una ar fi ca nu vom sti ce s-a intamplat cu porumbeii neajunsi sau intarziati. O
alta mica problema ar fi conditiile oferite de crescator, care poate nu sunt cele mai bune
pentru porumbel.
Unii crescatori sustin ca vitalitatea obtinuta prin consangvinare este cea mai buna
deoarece dintr-un bun zburator obtinut prin consangvinitate se obtin mai multe generatii
de urmasi buni zburatorii decat dintr-unul obtinut prin incrucisare deoarece are fixate mai
bine aceste caratere si le poate treansite mai bine din cauza consangvinizarii.
Cand avem un reproducator bun este o provocare sa ii gasim o pereche, un partener pe
valoarea sa pentru a transmite caracterele dorite si a compensa ce nu este chiar atat de
bun. Cel mai sigur mod este de a imperechea bun cu bun. Bineinteles ca nu toti zburatorii
sunt buni reproducatori si invers, dar cei buni se vor imperechea intre ei, cateodata fara a
tine seama de cat de inruditi sunt. Sunt cazuri in care din rude foarte apropiate au rezultat
porumbei excelenti.
Multi buni reproducatori sunt distrusi prin imperecheri proaste, defapt puii lor, adica
unuii porumbei si-au format anumite caracteristici in urma selectie care ii ajuta in
concursuri, dar care sa nu fie pe placul crescatorului, acesta in loc sa il imperecheze cu un
porumbel de aceeasi valoare si de acelas tip, incearca sa corecteze ceea ce nu ii place si
astfel ii diminueaza calitatile si astfel cand imperechezi bun cu bun cei doi porumbei
trebuie sa nu fie prea diferiti, poate chiar sa semene. De obicei perechile care dau pui care
nu prea seamana intre ei, sunt foarte diversificati, nu sunt cele reusite, nu sunt combinatia
cea mai buna.
Daca introducem un porumbel la matca fara ca sa-l testam ca zburator, ar fi bine sa-l
imperechem cu un reproducator verificat pentru a-i putea vedea cat mai repede valoarea,
tot asa putem retine in fiecare an puii celor mai buni zburatori pentru a le vedea valoarea
si calitatile de reproducatori.
Se vede ca gasirea unei metode adecvate de reproductie este destul de grea si trebuie tot
timpul facuta o comparatie intre rasele celebre si o cunoastere buna. O componenta deloc
de neglijat este bineinteles norocul, multi porumbei buni au fost obtinuti din noroc, asa
ca in cazul acesta incearca totul pentru ca nu sti ce ai putea obtine.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Selectia
Cateva cuvinte despre selectie de la Ad Schaerlaeckens
Cand porumbeii nu obtin rezultate bune nu este nevoie sa cauti prea departe sa gasesti
motivul pentru aceasta. Sunt doua posibilitati: ori pasarile nu sunt bune, ori ele nu sunt în
forma buna. Foarte rar sunt ambele, deoarece în aceste zile calitatea pasarilor este atat de
cunoscuta încat cu greu pot sã cred cã sunt înca columbofili care au numai pasari de
calitate slaba.
Calitate slabã sau sanatate slaba? Aceasta este marea dilemã pentru majoritatea celor care
nu au succes în acest sport. În privinta calitatii am scris în repetate randuri ca nimeni în
lume nu poate vedea sigur dacã o pasare este buna. El nu poate vedea aceasta în ochi si
chiar cele mai bune linii imaginabile nu neaparat fac o pasare, o pasare buna. Dar invers
nu este la fel: daca cineva nu poate spune sigur dacã o pasare este bunã, aceasta nu
înseamnã cã cineva nu poate vedea daca o pasare este rea. Unele pasari au un penaj atât
de rau sau au un corp atât de slab încat ei nu pot fi în nici un caz buni. Daca esti suficient
de destept încat sã vezi dacã un porumbel este rau, aceasta este deja ceva. Nu doar ceva.
Cred cã aceasta este cheia cãtre succes pentru majoritatea columbofililor. Ei stiu pe care
pasari sã le îndeparteze.
“O selectie buna” – majoritatea campionilor spun – “acesta este secretul meu”. Toti fac
greseli când selecteazã pasarile, dar campionii fac mai putine greseli decât ceilalti. Dacã
ti cont de acest lucru nu vei mai face greseli. Aceasta se întâmpla când sanatatea naturala
este criteriul de bazã în selectia ta. Cel care se debaraseaza de pasarile care nu sunt în
formã 365 de zile pe an, rareori fac greseli. Când ai sã spunem 40 de porumbei si 38
dintre sunt foarte sanatosi, ceilalti doi nu au nici o scuzã sã fie bolnavi. Debaraseazã-te de
ei. Nu face greseala sã dai medicamente la 38 de porumbei sanatosi pentru a-i trata pe
ceilalti doi.
Când pe doi elevi într-o clasa îi doare capul, profesorul nu dã aspirinã la toti elevii.
În sportul columbofil majoritatea drumurilor pot conduce catre succes. Dar un lucru au
campionii în comun: ei nu au mila de pasari care nu se mentin sanatoase sau care au
nevoie în mod constant de medicamente pentru a intra în formã buna. Aceia care dau
medicamente în mod exagerat pot avea pasari sanatoase, dar va fi greu pentru astfel de
pasari sã intre în formã foarte bunã. Sanatatea lor nu este naturala ci artificiala. Acesta
este un lucru foarte important de luat în seama cand importi pasari. Stai departe de
crescatorii care adesea dau medicamente pasarilor lor. Mai bine ia pasari de la oameni
care stiu putine lucruri despre medicamente. Vei lua pasari mai puternice, cu o mai mare
rezistentã naturala contra virusilor si a bacteriilor.
Multi crescatori se întreabã: “ce sã dau porumbeilor sa îi fac mai sanatosi?”. Aceasta este
o afirmatie gresitã. Întrebarea trebuie sã fie: “ce trebuie sã fac sa obtin pasari care sunt
puternice prin natura lor, pasari cu o imunitate buna, care nu au nevoie de medicamente
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
în mod constant?”. Rãspunsul este: “selectia”. Trebuie sã fii bun cu pasarile, dar strict cu
ele în acelasi timp: “o mânade fier într-o mãnusa de catifea”. În plus, selectia poate sã
înceapa destul de devreme, de fapt deja când pãsãrile sunt încã în ouã.
Referitor la selectie se fac urmãtoarele greseli: unii oameni cred prea devreme cã un
porumbel este un porumbel bun. O pasare care este medie pentru un campion, deci nu
suficient de buna, poate fi pusa în voliera de reproductie de cãtre non-campioni. Altii au
pasari în voliera de reproducþie care nu au ce cauta acolo. Pasari de patru ani de exemplu,
care niciodatã nu au reprodus pui buni. Singurul motiv pentru care ei totusi sunt “în
viatã” este originea lor, sau pretul care a fost platit pentru ei.
Pentru pasarile de concurs aceeasi poveste: un porumbel de doi ani rareori devine o
pasãre mai bunã când mai îmbãtrâneste. Aceasta înseamnã cã un porumbel de doi ani
trebuie sã fie un porumbel bun sau un porumbel mort. Din acest motiv majoritatea
campionilor în Europa angajeaza la concursuri atat de multi tineri. (yearlingi). Pentru
pasarile de concurs aceeasi poveste: un porumbel de doi ani rareori devine o pasãre mai
bunã când mai îmbãtrâneste. Aceasta înseamnã cã un porumbel de doi ani trebuie sã fie
un porumbel bun sau un porumbel mort. Din acest motiv majoritatea campionilor în
Europa angajeaza la concursuri atat de multi tineri.
În trecut, un porumbel care era bolnav se pierdea. Simplu, deoarece nu aveam
medicamente. Mai tarziu, noi am obtinut medicamente si am început sa avem probleme
cu totii. Cum asa?? Datorita medicamentelor, de-a lungul timpului am obtinut porumbei
mai sensibili la boli. Foarte multi crescãtori nu isi dau seama ca medicina s-a dezvoltat
pentru a trata boli. Ei cauta refugiu în medicinã cand rezlutatele sunt slabe, în timp ce îi
suspecteazã pe campioni cã sunt atat de buni, ca au rezultate atât de bune datorita
medicamentelor. Aceasta este o conceptie total gresita.
Medicina nu face expertii mai buni cursieri, o selectie puternica bazata pe rezultate,
sanatate naturala si imunitate oricum face acest lucru.
În trecut, majoritatea campionilor în Europa întãrcau puii când ei aveau 4 sãptãmâni.
Acum ei fac aceasta la vârsta de 3 saptamani. Ei fac astfel din mai multe motive:
pentru a elibera porumbeii batrâni. Hranirea puilor oboseste, în special pasarile foarte
batrane.
Intarcarea lor la o varsta tanara va face puii mai blânzi. Foarte putini porumbei sunt de
felul lor speriosi. Responsabil de acest lucru este crescatorul. El nu are un contact bun cu
pasarile, le prinde foarte salbatic: “ mâinile deasupra capului, se apropie usor de pasare si
apoi pe neasteptate ….”Bang” – l-a prins. Cum sã te astepti ca aceste pasari sã nu isi
piarda toatã încrederea în tine? Cum sã te astepti ca acesti porumbei sã intre repede când
ei se întorc acasa de la concurs cand ei te vãd? Credeti sau nu, cunosc columbofili ale
caror pasari nu intrã pe trapa decat daca ei stau ascunsi. Sunt de asemenea si alti
columbofili ale caror pasari intra repede pe trapa doar datorit faptului cã îi vad pe ei. Ei
fac un lucru bun. Alt motiv bun pentru a intarca puii la varsta tanara este pentru selectie.
Vei afla curând care sunt cei bolnaviciosi.
Selectia pasarilor tinere este cea mai buna. De fapt poti sa începi deja selectia cand
pasarile sunt încã în ouã.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Cateva sfaturi pentru selectie:
Nu aveti încredere în oua cu coaja poroasa si coaja cu zgrumturi. Dacã puii nu mor în ou,
în majoritatea cazurilor va ecloza o pasare slaba, rareori sau niciodata o pasare cu
vitalitate, nici chiar dacã ea este din cei mai buni porumbei ai tai. Ouale trebuie sã fie
lucioase, la fel ca porumbeii sanatosi. Debaraseaza-te de ouale cu coaja poroasa.
Cand pui inel la un pui de o saptãmana, trebuie sã observi dacã acesta are picioarele mai
subtiri decat pui de aceeasi varsta. Asemenea pasare niciodata nu va fi puternica, cu
vitalitate, pasare sanatoasa. Debaraseaza-te de ea. Este un porumbel fãrã viitor.
Fii atent la puii care intotdeauna piune în cuibar. Aceasta se poate datora tricomonozei si
medicamentele te pot ajuta. Dar acest lucru niciodata nu se va întâmpla la un crescator
serios. El stie despre pericolul tricomonozei si ia masurile preventive. In general puii pe
care îi auzi piunind prea mult nu sunt buni. Din nou: debaraseazã-te de ei. Sunt porumbei
fãrã viitor.
De asemenea fii atent la puii care în cuibar sunt uzi. Ei sunt uzi deoarece asternutul din
cuib este ud si asternutul din cuib este ud deoarece pãrintii beau prea mult si le pompeazã
puilor prea multa apa. Porumbeii care bea prea mult nu sunt în forma buna. Majoritatea
au ceva rãu cu digestia. Sã incepi cu astfel de pasari este un start rau. Este de asemenea
posibil ca puii sã stea culcati în proprii gainati. Si de ce este asa? Ei nu au puterea sa
expulzeze gainatul în afara castronului din cuibar. Ei nu sunt suficient de puternici.
Debaraseaza-te de ei atunci.
Uneori vei vedea ca penele de pe umerii puilor din cuib sunt întoarse. Dacã compari cu
pasari de aceeasi varsta, penele celorlalte sunt mult mai complete. Debaraseaza-te de
pasari cu crestere lenta a penelor de pe umeri. Lor le lipseste vitalitatea, nu au nici-un
viitor.
Dupã ce a-ti intarcat pasarile, se poate întâmpla ca unii pui sã continue sã ceara mancare.
Ei chiar se duc dupã alti pui si vor sã fie hrãniti de acestia. Din nou: nu trebuie sã fie loc
în voliera ta pentru cei neputinciosi.
Este bine sã deschizi ciocul la pui cel putin o datã. Se poate întâmpla ca ciocul sã fie slab
si fragil. Aceasta se datoreazã oaselor slabe si unui corp slabit.
Am umblat cu majoritatea celor mai bune pasari din Olanda si Belgia. Foarte putine erau
mari si toate care erau mari, erau pãsãri de distanta scurtã (curse de cca. 80 mile). Sansa
ca o pasare mare sa fie buna la distantã lunga este aproape de zero. Nu-mi plac tinerii
care sunt înca pe podea deoarece ei sunt prea grasi si mari pentru a ajunge pe o stinghie
mai înaltã, în timp ce pasari de aceeasi varsta deja au zburat afara. Cativa novici în sport
cred cã pasarile mari sunt pasari puternice. Ei gresesc. Porumbelul puternic modern este
mai degraba mic.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Este important sã înveti din propriile greseli. În trecut mi s-a întâmplat sã las un pui în
viatã care nu era într-o sanatate buna. Singurul motiv era cã a fost reprodus din parinti
speciali. Nu s-a intamplat niciodata ca o astfel de pasare sã devina buna. Acum nu am
mila de acestia în nici un caz. Sanatatea bunã este lucrul pe care îl solicit de la o pasare de
orice varsta.
Daca un pui nu este sanatos, întai eliminã-l si apoi uitã-te pe fisa sã vezi ce parinti avea.
Dacã intâi te uiti care sunt parintii sai, îl judeci cu alti ochi si poti fi tentat sã îl lasi viu.
Ceea ce îmi place la tineri, în afara sanatatii lor, este cand vad atasamentul pentru
teritoriul lor încã de la o varsta foarte tanara. Pasari pe care pot sa le prind pe întuneric
deoarece stiu unde sunt ele (intotdeauna in acelasi loc) adesea vor fi pasari mai bune. Nu
imi plac porumbeii pe care trebuie sa ii caut deoarece ei pot fi oriunde. Porumbei care nu
se simt atasati de propriul teritoriu si se retrag, vor fi rareori pasari bune
Pãsari cu un corp perfect, ochi perfecti, penaj perfect si chiar un pedigree perfect pot fi
porumbei care nu sunt buni de nimic, care nu sunt capabili sã castige un premiu decent.
Aceasta face o selectie buna atat de problematica. Cele mai importante lucruri care fac o
pasare, una bunã, cum ar fi caracterul, orientarea, desteptaciunea, vitalitatea, atasamentul
de propriul teritoriu, noi nu putem vedea. Deci greseli vor fi intotdeauna facute cand
selectam. Un om care selecteazã dupã santatea naturala oricum niciodatã nu va elimina
porumbei buni. si din fericire este departe de a-i fi dificil sa vada daca o pasare este cu o
sanatate saraca. Nu crede ca medicina te va face învingãtor. Oameni ca Klak, Engels,
Houben si multi altii au fost concurenti de succes toata viata lor. Ei nu sunt din familie de
doctori sau chimisti, dimpotriva, ei nu stiu nimic despre medicina sau boli. Ceea ce au ei
în comun este cã ei toti au realizat cat de importanta este selectia.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Antrenamentele
Parerile si opiniile crescatorilor sunt foarte impartite in legatura cu antrenamentele si nu
numai, fiecare acordand mai multa sau mai putina atentie antrenamentelor. Vreau sa
vorbim de antrenamentele pentru zboruri si cum se pregatesc porumbeii pentru zboruri.
Pentru a explica mai bine, o sa luam situatia cand trebuie sa inceapa un nou an
competitional si porumbeii au stat inchisi o perioada pe timpul iernii. In timpul cat au stat
inchisi, porumbeii s-ar putea sa se fi ingrasat, si in plus, cum nu au zburat de mult o sa le
fie greu de prima data sa zboare mult si bine. Cred ca o data fixa nu exista pentru a incepe
antrenamentele, dar in jur de 1 Martie acestea pot incepe.
In primele cateva zile, se va deschide iesirea porumbeilor, dar acestia nu vor fi fortati sa
zboare, ci vor fi lasati sa iese singuri afara si sa zboare cat vor si numai daca vor. Daca
porumbeii sunt fortati sa zboare, fac foarte usor febra musculara si atunci lucrurile se
complica putin.
Un porumbel intra in forma maxima de zbor in zece zile, nu ii trebuie mai mult, asa ca
dupa zece zile porumbeii pot sa incepa sa zboare “fortat” cateva antrenamente de
acomodare in jurul crescatoriei, iar dupa 3-4 zile incep antrenamentele zilnice, care sunt
bine sa se faca dimineata devreme si spre seara.
Porumbeii se vor antrena fara a primi hrana inainte, si astfel cand aud semanlul pentru
mancare vor intra repede in cotet penru ca sunt infometati. Pasarile ca sa intre repede
trebuie sa fie invatate cu semnalul pentru mancare, fluierat sau alt semnal sonor.
Antrenamentele in jurul crescatoriei incep cu aproximativ 10 minute de zbor si cresc
progresiv in fiecare zi, astfel incat in 2-3 saptamani porumbeii sa zboare aproximativ o
ora jumatate dimineata si la fel si seara sau chiar mai mult, asta depinde si de timpul ce il
are la dispozitie crescatorul.
Nu toti porumbeii vor sa zboare atat de mult, asa ca se poate folosi un steag care este
inaltat langa crescatorie, iar atat timp cat vad steagul ridicat porumbeii stiu ca trebuie sa
mai zboare. Nu toti crescatorii practica metoda de antrenament cu steagul, parerile sunt
impartite si aici, putem sa ne gandim la faptul ca un porumbel bun zboara si fara steag,
dar nu neaparat, eu cred ca doar rasa buna nu este de ajuns pentru a deveni bun in
concursuri, ci trebuie si antrenament, chiar daca este putin fortat.
Dupa ce porumbeii zboara bine in jurul crescatoriei, pot incepe antrenamentele pe
directia de concurs. Porumbeii se pun in cosurile de transport si prima data se poate
incepe cu o distanta de 15 km sau chiar mai mica, urmand ca distanta sa creasca la 30, 60,
100 km si apoi se pot incepe antrenamentele cu clubul, daca nu s-au inceput deja.
Cred ca este important ca porumbeii sa se invete mai ales cu cosurile de transport, sa nu
se sperie, sa stie ce vrea crescatorul de la ei si sa nu fie stresati. Antrenamentele scurte se
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
pot face cate unul la doua zile, iar intre antrenamentele cu clubul saptamanale se poate
face un antrenament scurt de 20 km.
Dupa cateva antrenamente se pot faca antrenamente individuale, porumbeii fiind lansati
fiecare pe rand, mai ales daca porumbeii nu au mai zburat inainte. Dupa primul concurs,
porumbeii nu mai sunt fortati sa zboare asa mult in jurul crescatoriei, ajungand o jumatate
de ora dimineata si una seara.
In toate lucrurile trebuie sa tinem cont si de timpul pe care fiecare crescator il are pentru
porumbeii sai.
Cea mai importantă condiţie de realizat este însă sănătatea.
Dacă porumbelul nu se bucură în timpul concursurilor de o stare de sănătate perfectă nu va face
premii şi în plus putem să-l pierdem, deşi este de rasă bună, sau chiar a mai zburat în alţi ani.
Porumbeii vin foarte bine de la concursuri daca li se pot face antrenamente scurte intre
concursuri. Doua antrenamente scurte de aproximativ 30-50 km ajuta foarte mult
porumbeii, ii obisnuieste cu diresctia de zbor, ii ajuta in orientare, se obisnuiesc cu ce se
vrea de la ei, cand sunt eliberati pleaca mai repede si mai sigur spre casa, aceste
antrenamente ii ajuta foarte mult, bineinteles daca se pot face.
Trebuie să fim precauţi şi să evitam sa angajăm la zboruri femelele cu 2-3 zile înainte de a oua şi trei
zile după depunerea ouălor. Aceeaşi recomandare se face şi pentru masculi.
Forma la porumbei
Porumbelul cand este in forma, la intrarea crescatorului in columbarie, acesta zboara
incontinu,dintr-o boxa in alta, de la boxa lui coboara pe podea si inapoi in boxa,acest
lucru de mai multe ori, adica “lifteaza” dupa cum se mai spune.
Luat in mana, crescatorul are senzatia ca porumbelul este plin cu aer,ca un balon, este
usor , are picioarele curate,calde si rosii,narile si genele sunt foarte curate si foarte
albe,ochii stralucesc si parca sunt mai colorati,maiplini,pielea de pe piept este de culoare
roz si nu prezinta acei, asa zisi solzi.
Penajul este matasos,cu multa pudra, iar pe remigele primare apar asa zisele pete de ulei,
care sunt semne clare ca porumbelul respectiv este in mare forma.
Cand iese la zbor acest porumbel,zboara cu multa usurinta si cu mare placere. De obicei
porumbelul respectiv nu zboara in grup, ci ii place sa o “taie” singur batand din aripi in
timpul zborului.Masculii intrati in forma sint foarte batausi.Tot odata este bine sa
urmarim caderea regulata a pufului, care denota si sanatatea si forma.
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
Porumbeii pot fi concurati dupa metoda:
•la natural
•la vaduvie
Nu mai fac acum o descriere a ceea ce inseamna metoda “la natural”, este cea mai veche
metoda, cand porumbeii se concureaza neseparati pe sexe, avand oua sau chiar pui in
timpul concursurilor. Toata lumea cunoaste aceasta metoda si fiecare crescator are stilul
lui propriu de a juca porumbeii dupa aceasta metoda.
O sa trec in revista doar cateva din cele mai favorabile pozitii ale porumbeilor care le
maresc motivatia de a se intoarce acasa cat mai repede:
•oua de 6-8 si 16-18 zile
•pui de 6-8 zile
•in cazul cand facem ca porumbeii sa cloceasca mai mult (oua de lemn sau plastic),
pentru etapa cand ii pregatim vom pune sub ei un pui de 1 saptamana(6-8 zile)
•porumbeii intra in forma mai ales dupa aruncarea celei de-a doua remige primare.
NU este recomandata trimiterea la zbor a porumbeilor :
•masculii care bat la cuib sau femele care sunt batute la cuib.
•femela sau mascul care hraneste cu pasta.
•mascul care are pui mari, deoarece se observa consumarea
Metoda “la vaduvie”
Aceasta metoda s-a a inceput sa se practice in Belgia, Iar crescatorii au remarcat ca
porumbeii in special masculii care nu s-au imperecheat se mentin intr-o forma perfecta
fiind capabili de rezultate foarte bune deoarece nu isi risipesc fortele prin imperecheri,
goana la cuib si i special prin cresterea puilor.
Sunt numeroase moduri de a aplica aceasta metoda si putem spune ca fiecare crescator
are un sistem propriu.
Cum se incepe: porumbeii se imperecheaza inainte de primul concurs, ii lasam sa oua si
sa scoata un rand de pui si pe urma ii separam pe sexe. Lasam la decizia fiecareui
crescator sa-si stabileasca data, oricum un cuplu trebuie sa scoata numai un rand de pui.
Pentru zborul “la vaduvie”, sunt necesare doua compartimente, unul pentru masculi cu
boxe, iar altul pentru femele cu odihnitori. Masculii raman in compartimentul unde sunt
boxele unde au scos puii, iar femelele se vor muta compartimentul cu odihnitori, iar acum
incepe vaduvia.
Masculii nu trebuie sa vada deloc femelele toata saptamana, doar inainte de concurs, vreo
2-3 minute pentru a aminti ambilor parteneri ca au o pereche si trebuie sa se intoarca
acasa repede de la concurs, defapt aici este si motivatia, ei nu s-au vazut de mult si sunt
foarte “incantati” sa se vada, iar cand ii luam si ii punem in cos fiecare dintre ei ramane
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate
cu impresia ca partenerul sau a ramas acolo in boxa si defapt asta ii face sa ajunga repede
acasa.
Cum antrenam porumbeii: uitete putin pe imagine si o sa explic. Crescatoria este
impartita in 2 compartimente, unul de masculi si altul de femele care se afla unul langa
celalalt, avand o usa de comunicare intre ele.
Foarte important toti porumbeii atat femelele cat si masculii trebuie sa fie invatati in
compartimentul cu boxe, acolo au scos puii si toti trebuie sa stie sa intre pe intrarea din
acel compartiment, pana la separare niciun porumbel nu va intra in compartimentul
celalalt cu odihnitori, nici nu stiu ca exista.
Se incepe cu femelele, ele sunt eliberate primele pe usa de intrare in compartimentul lor,
dar nu exista sputnik (eu as zice sa nu existe). In timpul in care zboara femelele, masculii
sunt mutati in compartimentul femelelor, nu trebuie prinsi in mana doar dati dupa ei si ei
vor intra singuri pe usa dintre compartimente. Pentru aceasta trebuie o usa. Acum
femelele zboara iar masculii sunt inchisi in compartimentul lor. Cand si-au terminat
zborul acestea vor intra repede inauntru, in compartimentul masculilor pentru ca acolo
stiu sa intre si vor merge fiecare foarte repede la boxa sa in care a fost imperecheata cu
masculul si va arata o stare de multumire, va incepe sa cante in boxa etc. deoarece nu a
fost de ceva timp acolo si era nerabdatoare sa ajunga. Acum femelele sunt in
compartimentul masculilor si masculii in cel al femelelor. Acum se eliberaza masculii din
compartimentul femelelor tot pe usa de intrare. In timpul in care zboara masculii,
femelele sunt mutate pe usa in compartimentul lor cu odihnitori, din cauza asta am zis sa
fie compartimente alaturate. Dupa ce si-au terminat zborul, masculii vor intra in
crescatorie, la semnalul pentru mancare. Acum porumbeii sunt exact asa cum erau inainte
de antrenament, separati pe sexe, nu s-au vazut unii cu altii.
Conteaza foarte mult ca porumbeii sa scoata un rand de pui ianinte sa fie separati, pentru
a avea atasament fata de crescatorie, pentru a fi mai legati de ea.
Cred ca porumbeii trebuie sa stie exact despre ce este vorba, si ce vrei defapt de la ei. Nu
incepi cuncursurile pana nu ii inveti cu metoda vaduviei si anume eu zic ca la inceput
cand dai drumul afara la femelele si acestea intra in compartiment la masculi, dupa ce dai
drumul la masculi sa lasi femelele acolo o data sau de doua ori ca sa inteleaga ei ca ori de
cate ori vin de afara si intra in crescatorie, isi gsesc partenerul acolo.
Si ma mult decat atat: sa faci cateva antrenamente singur, fara asociatie si ii duci la
antrnament si eliberezi prima data femele si peste 15 minute masculii. Femelele ajung
repede acasa la boze si cand ajung masculii se intalnesc, si asta ii face sa inteleaga ca
trebuie sa vina repede acasa. Ar fi bune foarte mult antrenamente daca se poate, si ar fi
bine sa fie cineva in crescatorie sa separe inapoi pe sexe porumbeii la putin timp dupa ce
acesti au stat impreuna.
Zborul la vaduvie se mai numeste si la gelozie si ar fi multe metode prin care crescatorul
sa ii faca mai “gelosi pe porumbei. O metoda ar fi ca inainte de concurs sa fie inchis un
alt mascul in boxa sa impreuna cu femelela, dar pentru asta iti trebuie in primul rand fete
de boxe, (adica gratii) si destul de mult timp, pana sa aplici metoda la toti. In fine oricum
Cele 5 Aspecte ale Sportului Columbofil –
CrescatoriadePorumbei.comCopyright ©
www.crescatoriadeporumbei.com – Toate drepturile rezervate